INTERVIU: Canisa Valle Degli Orsi Ali – Cane Corso

Vă rugăm să ne furnizaţi câteva date personale despre dvs: nume, vârsta, studii, loc de muncă, familie, unde locuiţi.

Ali Denis, 31 ani, Univ. Spiru Haret – Facultatea de Drept, jurist, căsătorit, 2 băieţi, Constanţa.

Vă mai aduceţi aminte cu exactitate când v-aţi apucat pentru prima dată de creşterea câinilor de rasă?

Câini am avut întotdeauna, dar munca de selecţie şi primul cuib ca şi crescător l-am avut prin 2000.

Acest microb chinologic îl moşteniţi din familie sau nu?

Sunt singurul din familie cu acest microb.

Cam câţi ani de experienţă chinologică aveţi?

În show-urile canine, am început să merg de pe la 18 ani.

După atâţia ani de experienţă mai faceţi greşeli şi astăzi?

Cum să nu…nu există să nu faci greşeli…important este să nu repeţi aceeaşi greşeală.

De ce Cane Corso? Prin ce se caracterizează această rasă faţă de celelalte?

Am avut imaginea rasei în cap dinainte să realizez că există rasa Cane Corso. Întotdeuna mi-am dorit un câine puternic dar elegant, mare dar nu masiv, cu pielea bine întinsă pe corp şi cu un caracter mai liniştit. Nu-mi plac câinii hiperagresivi sau hiperactivi…iar în pofida părerii generale, Cane Corso nu este un câine dominant, se lasă dominat de stăpân, dar este la fel de adevărat că un stăpân neexperimentat îl poate scăpa din mână. E nevoie doar de puţină voinţă şi atitudine din partea stăpânului.

În prezent câinii pe care îi detineţi în canisă din ce linii provin?

În trecut câinii mei proveneau din linii italiene şi o linie ungurească, care mie mi-a plăcut foarte mult “karabah”. După aproape 10 ani de selecţie am reuşit să-mi fondez propria mea linie de sânge, astfel că majoritatea câinilor din canisă, sunt la a 4-a  sau a 5-a generaţie născută în canisa mea, atât pe linie maternă cât şi paternă. Sunt canise din Europa, care şi-au bazat munca de selecţie pe câinii din linea mea de sânge. De altfel în Suedia, canisa Infuturo, selectează exact pe femela fondatoare a canisei mele, Ch.Ania della Valle degli Orsi Ali.

(foto: Ch. Gino della Valle degli Orsi Ali, unul dintre cei mai buni produşi ai canisei)

La expoziţii aveţi anumite clase preferate la care participaţi?

Nu cred ca există clase preferate.

Vă plac câinii calmi sau cei mai nervoşi?

Fără discuţie cei calmi, dar siguri pe ei.

Aveţi culori preferate la câini?

Culoarea este ultima care ar trebui să conteze pentru un crescător de Cane Corso, căruia îi pasă cu adevărat de această rasă.

În prezent canisa din câţi câini este formată?

10 câini.

Câte cuiburi reproduceţi anual?

3-4 cuiburi anual.

Pentru dvs. câţi pui opriţi?

Orice cuib îl fac în primul rând pentru mine, pentru a evolua. Niciodată nu am făcut cuiburi comerciale, iar din fiecare cuib îmi opresc un mascul şi o femelă, cel puţin până la vârsta de 6-7 luni.

Credeţi că exista linii de câini care se maturizează mai greu decât altele?

Cu siguranţă.

Ce vă plac mai mult: câinii frumoşi sau câinii valoroşi?

Un câine frumos este un câine valoros.

Dar când mergeţi şi achiziţionaţi un câine dintr-o canisă din străinătate, după ce criterii îl alegeţi?

Linia de sânge, şi să văd la el, caracteristici cât mai apropriate standardului.

Ce importanţă acordaţi pedigreeului?

Fără el nu se poate.

De la ce vârsta cainii dvs. nu mai sunt introduşi în expoziţii?

Cand o să-l văd că numai are “tragere de inimă” în ring. Dar încă nu am participat la clasa veterani, cu vreun câine de-al meu…aşa că nu vă pot spune.

Ce preferaţi să introduceţi în canisa proprie: un câine adult cu palmares adus de la un crescător român/străin, sau un pui adus din străinătate, cu pedigree bun, de la un crescător cu nume?

Nu are nicio importanţă de unde este, şi nici titlurile lui nu mă interesează foarte mult. Important este să se muleze pe linia mea şi evident să-mi completeze lipsurile mele.

(foto: prima Campioană Mondială Juniori născută şi crescută în România, Ninette della Valle degli Orsi Ali)

În obţinerea unor performanţe de top la nivel naţional şi internaţional în expoziţiile canine, ce consideraţi că are o mai mare importanţa: valoarea genetică a unui câine sau pregătirea şi creşterea pe care i-o asigură crescătorul?

Este un cumul de factori: genetică, hrănire, antrenament, handling.

Credeţi în calitatea câinilor fără pedigree?

Nu prea cred în povestea Cenuşăresei.

Aveţi vreun crescător în România pe care îl apreciaţi foarte mult pentru ştiinţa cu care îşi cultivă câinii şi de la care consideraţi că aţi avut multe de învăţat?

Da, sunt câţiva crescători din România de la alte rase, care m-au impresionat cu selecţia lor şi cu impactul pe care l-au avut asupra rasei în România…Focus (Dobermann), Wolf Point (Husky şi Akita American) Haus Onul (Rottweiller), Ringmaster (Amstaff).

Dar din străinătate aveţi vreun crescător preferat? 

Îmi plac foarte mult sârbii de la Sangue Magnifica Cane Corso. Îmi place că au avut rezultate remarcabile chiar de la primele generaţii, şi îmi place că nu se lasă pradă curentului actual de îmboxerizare a rasei.

Vă rog să ne daţi acum câteva amănunte despre cele mai importante rezultate pe care le-aţi înregistrat în ultimii ani la nivel naţional şi internaţional.

Campioana Mondială Juniori 2009, Eurasia Junior Ch 2010 şi Best Junior, Campion Europa Kortrijk (Belgia), Ch.European 2010 Cl.Interm – Exc 3, Exc 4 Campionat Mondial Juniori 2009, Ch.European 2008 Cl.Juniori (loc 6 din 34 de juniori), Euro Club Show 2008 Budapesta RCAC, Euro Club Show 2008 Budapesta – Exc 3, Euro Club Show 2010 Celje – Winner Ch.Class, Top Dog Cane Corso 2009 (Mexic), Ch. Mexic, Ch. International America, Radunno ClubRussia – VP2, Ch.România Cum Laudae, Ch.România, Ch.Jun. România, Ch.Club România, Ch.Jun.Club România, Ch.Suedia, BIS 3 Suedia, Ch.Rusia, Ch.Belarus, Ch.Letonia, Ch.Ukraina, Grand Ch. Ukraina, Ch.Bulgaria, Ch.Jun. Bulgaria plus „N” CAC , CACIB şi BOB în show-urile Europene.

(video: pui din canisa la antrenament)

Consideraţi norocul ca fiind important în chinologie?

Fără el nici în viaţă nu reuşeşti.

Aţi întâlnit multe “cupluri de aur” în canisa dvs. sau în altă canisă, cupluri care au reprodus câini valoroşi?

Nu cred că ar trebui să existe cupluri de aur. Odată ce ai reprodus nişte produşi buni dintr-o combinaţie, nu cred că ar mai trebui repetată monta. Pentru mine înseamnă să baţi pasul pe loc…trebuie să mergem mai departe.

Când stabiliţi montele, după ce criterii vă ghidaţi? 

Genotip, fenotip şi instinct.

Consideraţi că există unele expoziţii în ţară în care se câştigă mai greu decât în altele?

Bineînţeles, alea în care sunt mai mulţi participanţi.

Cam cât timp alocaţi pe zi câinilor?

Acuma mai puţin din păcate, dar cel puţin 1 oră pe zi sunt la ei să-i verific. Când trebuie să merg la un show, încerc să stau cât mai mult cu ei.

Ce obiective chinologice v-aţi propus pe viitor?

Să câştig BOB-ul, la o mondială sau europeană.

Ce credeţi că e cel mai important în creşterea unui Cane Corso?

Moderaţia, în alimentaţie, antrenament etc.

Credeţi că rezultatele unui câine din expoziţi, ţin şi de forma acestuia la momentul respectiv sau doar valoarea genetică a câinelui contează?

Valoare genetică îi dă aspectul, dar forma de moment este cea care îl face să câştige.

Vorbiţi-ne acum puţin despre hrănirea câinilor dvs. Ce tip de hrană folosiţi?

Hrană uscată, iar în perioada de show-uri, adaug carne de pui.

Despre tratamentele câinilor ce ne puteţi spune? Ce tratamente le faceţi şi de câte ori pe an?

Vaccinări – anual, deparazitări interne şi externe – odată la 3 luni.

Dvs. hrăniţi câinii la saturaţie?

Niciodată.

Consideraţi că în România există câini de valoare?

Cu siguranţă.

Şi atunci, de ce există printre crescătorii români acest miraj al câinilor aduşi din import?

În rândul începătorilor cu siguranţă exista acest miraj, dar nu sunt îndreptăţiţi. Iar cei care au fost aduşi de afară, puţini au reuşit să confirme cu adevărat în show-uri chiar şi reproducţie.

Dar au crescătorii străini, de exemplu, material genetic de calitate, metode mai bune de selecţie, de pregătire decât avem noi?

Singurii care au material genetic mai bun şi mai variat ca noi, este ţara de origine cum este si normal, Italia. Dar în rest, suntem pe picior de egalitate cu orice ţară din lumea asta, în privinţa Cane Corso.

Ce preferaţi să reproduceţi dintr-o montă: un câine campion şi mai mulţi câini acceptabili, sau mai mulţi câini medii, apropiaţi ca valoare?

Omogenitate, dar de câini frumoşi.

Pe un crescător care se află la început de drum sau pe un viitor proprietar de Cane Corso, ce îl sfătuiţi: cu ce câini să înceapă, de la ce crescător să-şi achiziţioneze, dacă acesta să fie român sau străin, dacă să înceapă cu pui sau cu câini adulţi etc.?

Dacă vrea să înceapă munca de selecţie, în primul rând să studieze bine rasa, să se hotărască ce vrea de fapt…o face din pasiune sau mai mult pentru vânzări, vrea să se “vândă” trendului sau să respecte standardul. Să vorbească cu câţi mai mulţi crescători, să-i asculte pe toţi şi pe urmă să-şi cearnă el informaţiile primite, şi bineînţeles să înceapă cu adulţi.

(video: MultiCh. Birra, import Italia, la antrenament)

Dacă v-aţi mai naşte a doua oară, v-aţi mai apuca de câini?

Clar.

În cariera dvs. chinologică de până acum ce aţi investit mai mult în câini: timp, energie, sudoare, nervi, pasiune sau bani?

Toate la un loc.

Canisa Valle Degli Orsi Ali este profitabilă pentru dvs. la acest moment?

Orice crescător care o face din pasiune, ştie foarte bine că în România nu există profit, când vrei să faci calitate. În primul rând în România, puiul de calitate se vinde cu 500-600 euro, iar celelalte ţări vând la 1200 – 1500 euro. Preţurile pentru întreţinerea unui câine (hrană, vitamine, veterinar etc.) sunt la acelaşi nivel cu restul europei, ca să numai vorbim de costurile unei participări la o expoziţie (înscrieri, hotel, carburanţi, mâncare etc.), şi toate aceste costuri se dublează atunci când mergi în afara ţării. Iar dacă participi la 10 show-uri pe an, vă las pe d-voastră să faceţi calculele.

Consideraţi că există o legătură directă între câinii cu rezultate notabile şi câinii buni reproducători? Adică cel care este campion în mod obligatoriu va fi şi un bun reproducător?

Bineînţeles că nu. Au fost o grămadă de mari campioni care nu au confirmat ca reproducători, şi o grămadă de câini care nu au rupt gura târgului în show-uri, dar produşii lor au făcut furori.

Rezultate mai bune în expoziţii cu ce aţi obţinut: cu masculi sau femele?

Şi cu fetele şi cu băieţii.

Dar buni reproducători ce aţi avut mai mult: masculi sau femele? Consideraţi că este dificil de identificat un bun reproducător? Apelaţi des la consangvinizări?

Pentru mine personal, femelele au fost top în reproducţie. Baza unei canise sunt femelele de calitate…fără ele nu exişti ca şi crescător. Îţi dai seama din primul cuib, dacă un câine are sau nu potenţial. Fără consagvinizări în opinia mea, nu ai program de selecţie, dar dacă nu ştii ce faci…nu e bine.

În cariera dvs. chinologică de până acum aţi vizitat mulţi crescători români? Dar crescători străini?

I-am vizitat pe majoritatea şi de la noi şi de afară.

Pentru cei interesaţi, aveţi câini la vânzare?

Mai trebuie să şi vindem.

Preferaţi expoziţiile din ţară sau din străinătate? Care sunt locaţiile preferate din acest punct de vedere, ca organizare, nr de expozanţi, calitatea arbitrajului etc.?

Show-urile mari, Europenele şi Mondialele.

Aici punem punct interviului nostru nu înainte de a vă mulţumi pentru amabilitate şi a vă dori cât mai multe succese în activitatea canisei.

Lasă un comentariu